Capitolul 2. Administrația/învățământul inteligent
Există un document oficial ce se numește Strategia integrată de dezvoltare urbană 2014-2030. În continuare vom considera acest document ca referință pentru direcția de dezvoltare a orașului în toate sectoarele ce țin de un oraș inteligent.
Conform acestui document, în perioada 2017 -2019 ar trebui să fie finalizată Elaborarea Strategiei de informatizare a Municipiului Arad, care ar trebui să fie baza pentru toți pașii următori în direcția transformării Aradului în smart city. Documentul spune așa:
Elaborarea Strategiei de informatizare a Municipiului Arad, care să fundamenteze realizarea unei infrastructuri de fibră optică independent, extinsă la nivelul fiecărui obiectiv rezidențial, economic și social din zonă, precum și a unui centru de date și monitorizare independent, aflate sub controlul administrației publice în vederea susținerii activității economice de dezvoltare a orașului inteligent – Smart City. Această strategie va avea în vedere și dezvoltarea infrastructurii de acces wireless la internet în orice punct din zona metropolitană Arad, precum și dezvoltarea și activarea unei platforme „Open Data” și alimentarea continuă a acesteia cu date de către
Dincolo de faptul că suntem la sfârșit de 2018 și nu știm de vreun pas făcut în acestă direcție și nici în direcția sistemului integrat GIS pentru urbanism (adică hărți publice pe care se pot identifica diferite puncte de interes), strategia amintește doar la nivel de „idee” soluții de infrastructură pentru orașe inteligente care sunt deja operaționale chiar și în orașe din România. Timișoara, Alba Iulia, Brașov, Cluj au deja rețele LoRaWan funcționale.
Care ar fi pașii de urmat în Arad? Dincolo de studii peste studii (Studiul de trafic făcut acum 10 ani și aruncat la gunoi, studii pentru Planul Urbanistic General care nu au dus la elaborarea unui PUG… ) ar trebui să începem cu:
Colectarea de date – senzori peste tot
Momentan administrația nu dispune de date în timp real necesare pentru a aduce decizii fundamentate pentru simplul motiv că nu sunt senzori prin oraș. Nu avem camere video care să monitorizeze traficul, nu avem senzori la semafoare, nu avem senzori la parcări, nu avem senzori pentru calitatea aerului (decât cel de la Podgoria), nu avem senzori de condiții de mediu, nu avem senzori pe vehicule – și haideți să fim progresiști – nu avem senzori în tomberoanele de gunoi, nu avem senzori în băncile de pe domeniul public, nu avem senzori nici în instalațiile din parcurile de joacă sau de antrenament. Nu avem terminale publice inteligente. Nu avem terminale publice de carduri.
Smart City Kolin (Cehia)
Copiii au un cip care se poate încărca cu o sumă de către părinți. Cu acel cip copilul poate plăti la cantina școlii. La cantina școlii va primi o mâncare și o porție corespunzătoare vârstei lui. Poate folosi cipul în mijloacele de transport în comun, poate intra la muzee și săli de sport, poate cumpăra rechizite, dar nu poate cumpăra o bere.
Prin folosirea acestui cip municipalitatea din Kolin colectează date despre comportamentul copiilor în oraș, date cu care poate optimiza serviciile publice oferite acestora. În acest moment Aradul nu are nicio informație despre comportamentul copiilor. Vedem doar că e nebunie, dar nu există date despre trafic, despre numărul copiilor care folosesc terenurile de sport sau despre numărul de copii care stau prin baruri la un suc în timpul orelor.
Pentru a putea face o analiză a nevoilor orașului ar fi nevoie de colectarea imediată a următoarelor date:
- date de trafic cu identificarea vehiculelor și cu trasarea rutelor folosite de acestea
- date de utilizarea a mijloacelor de transport în comun
- date de mediu – vreme, poluare, zgomot
- date de utilizare a rețelelor publice de date
- date de accesare a diferitelor servicii publice (spitale, muzee, biblioteci, terenuri de sport…)
- date de consum – apă, gaz, electricitate, combustibil
Publicarea datelor – sunt date despre noi, deci ale noastre
Odată colectate și anonimizate, aceste date trebuiesc puse la dispoziția comunității. Datele publice sunt generatoare de democrație. Pe baza acestor date nu doar administrația poate aduce decizii ci și locuitorii și firmele din oraș. Orașul ar trebui să aibă un portal și o aplicație de mobil cu care cetățenii pot avea acces la date, atât la cele în timp real, cât la cele statistice
Date în timp real: dacă puteți avea date despre timpii de călătorie și vedeți că veți ajunge la fel de repede din A în B cu mașina și cu tramvaiul dar și mai repede cu bicicleta, veți putea aduce o decizie în cunoștință de cauză. Sigur, există Waze, dar știe Waze că tocmai s-a blocat un tramvai dacă CTP nu transmite în timp real monitorizarea pe tramvaie?
Date statistice: din datele de utilizare a rețelelor publice de date se poate deduce numărul oamenilor din zona respectivă și timpul petrecut în zonă. Aceasta poate fi o informație foarte utilă pentru proprietarii de magazine și restaurante.
Analiza acestor date poate duce la îmbunătățirea substanțială a calității serviciilor publice. datele colectate de senzori împreună cu datele raportate de către cetățeni pot face minuni. Momentan compania plătită pentru curățenia în oraș spală strada pe timp de ploaie. Nu există un control al administrației asupra lor. Dacă pe acel vehicul ar fi un sistem de urmărire care raportează public, în plus ar curge raportările cetățenilor, asemenea lucruri s-ar întâmpla mult mai rar. S-a putea face statistici cu eficiența sau ineficiența diferitelor servicii publice, care în mod inevitabil vor duce la îmbunătățirea lor.
Toate școlile ar trebui să aibă catalog electronic și toți părinții ar trebui să aibă acces electronic nu doar la note și absențe, ci la toate informațiile legate de școală (evenimente, ședințe, cercuri… ). Inspectoratul școlar ar trebui să fie principalul promotor al digitalizării școlilor.
S-a implementat sistemul de plată online a impozitelor, sistemul de parcare prin SMS, sistemul de plată pe mobil în mijloacele de transport în comun, dar datele colectate de aceste sisteme sunt obscure, inaccesibile publicului.
Pentru ca aceste date să fie accesibile, dincolo de decizia autorităților, este nevoie de:
- aplicație de mobil pentru Android și IOS
- portal ala orașului unde se pot accesa datele și se poate interacționa cu municipalitatea
Analize pertinente – cetățenii știu matematică
Haideți șă analizăm un caz: traficul auto generat de transportul copiilor la școală.
În acest moment, la ora 7:45 este plin orașul de mașini care au ca șofer părintele și ca unic pasager copilul. Ce s-ar putea face cu o analiză bazată pe date?
Un sistem de camere care identifică numărul de înmatriculare va putea identifica traseul parcurs de un anumit vehicul. Va deduce că în fiecare dimineață la aceeași oră mașina cu numărul AR-01-XYZ trece prin următoarele puncte semaforizate: Str. Războieni, Piața Caius Iacob, Podgoria, Primărie, Bulevardul Decebal. este clar că cineva duce copilul din Grădiște undeva la Moise Nicoară, Economic, Ghiba Birta sau Pedagogic. Dacă numărăm câte asemenea mașini sunt, dacă obținem adresele elevilor de la aceste școli, poate ajungem la concluzia că s-ar impune un autobuz școlar pe acel traseu. Gratis.
Acest tip de analiză se poate face doar dacă datele orașului sunt integrate. Momentan nu sunt. Există și piedici legislative dar principală problemă este totuși lipsa de voință a autorităților.
Posibilitatea ca oricine să fie în stare să facă o analiză statistică din care să reiasă eventuala lor incompetență, momentan îi sperie pe edilii noștri. Nu își pot imagina că analizele făcute de independenți sunt de fapt în ajutorul lor. Îi ajută să conducă. Asta dacă, vreodată vor dori să conducă, în loc să stăpânească.
Proiecte pilot – apă caldă din import
Ar trebui lansate proiecte pilor în diferite domenii, dar prioritar ar trebui transformate școlile în școli inteligente. Impactul ar fi maxim și orice noutate este mai bine primită de către generația tânără.
Propunerea noastră este continuarea proiectului de digitalizare început la Moise Nicoară cu implicarea elevilor și a părinților în acest proiect. Măcar un proiect început să fie dus la sfârșit! De asemenea trebuie transformată o grădiniță aflată îi proces de reabilitare în clădire inteligentă. Experiența colectată în aceste proiecte pilor s-ar putea folosi în extinderea acestor proiecte pentru întregul sistem educațional.
Fiecare părinte este interesat de soartă copiilor săi. Dacă copii vor participa la dezvoltarea unui oraș inteligent, implicit și părinții vor lua parte. Proiecte pilot se pot lansa și în sistemul medical, și în administrație, dar de departe cel mai mare impact l-ar avea cele din educație.
Există proiecte implementate care se derulează de ani de zile în alte orașe. Nu trebuie inventată apa caldă. Un senzor care funcționează la Kolin, funcționează și la Arad. Un card la fel. Sunt suficiente orașe care stau mult mai bine ca noi în acest domeniu chiar și la noi în țară. Alba Iulia are o sumedenie de soluții testate care la noi sunt doar la nivel de idee. Brașov are iluminat public automatizat de ani de zile. Noi montăm ornamente de crăciun pe care le băgăm în prize improvizate la baza copacilor. Există o pagină dedicată orașelor inteligente din România. Cuvântul Arad nu apare pe tot saitul.
Avem studii care ne spun ce trebuie făcut. Avem nenumărate exemple despre cum trebuie făcut. Avem bani de nu reușim să-i cheltuim an de an. Ce nu avem?
Fiți pe fază! Urmează: Infrastructura inteligentă.