Pro Urbe Arad

Blogul asociaţiei pentru protecţia patrimoniului urban

Aradul in oglinda

Publicat de Bujor Budaîn 13 decembrie 2015

DSC_0152Un grup de arădeni a vizitat în 1 octombrie orașul Gyula, iar cum relațiile noastre sunt frățești-prietenești, vizita a fost una cordială, chiar dacă din ambele delegații au făcut parte oficialități din administrație.  Așadar, s-au întâlnit prietenii să-l comemoreze pe fostul primar arădean Salacs Gyula, cu coroane și flori, pe care le-au atașat la placa comemorativă. Personalitate emblematică de care sunt mândri arădenii și cei din Gyula. Primarul Salacs s-a născut în Gyula și vreme de 26 de ani a fost primar la Arad. Prietenii, în finalul vizitei noastre, ne-au invitat la o plimbare, să vedem, să comentăm, urbanismul orașului, arhitectura, să vedem florile și oamenii  la ei acasă.

 

Am văzut orașul Gyula la pas, să-i putem admira ordinea,  curățenia, arhitectura, urbanitatea. Am văzut și uimit mă întrebam fără cuvinte: CUM ESTE POSIBIL? În  Gyula  nu sunt gropi în asfalt, nu sunt case cu fațadele dărăpănate  , să le plângi de milă, nici chiștoace n-am văzut, nici gunoaie și peturi. Am văzut spații verzi, rondouri cu flori, la mijlocul sensului giratoriu există un buchet imens de flori, spațiile verzi cu copaci îngrijiți și gazonul strălucind în lumina toamnei. Cum este posibil să nu existe terenuri virane cu bălării, scaieți și grămezi de moloz. Arhitectura nouă, casele noi, sunt în deplină armonie cu arhitectura veche, nu există fațadă cu igrasie și porți degradate și scrijelite. Nu există cofrete, țevi galbene, felinare mânjite cu afișe, reclame și firme ce degradează fațada. Oare cu ce preț orașul Gyula își poate permite luxul de a fi curat și îngrijit.

Cabina telefonica

Până la urmă explicația a venit singură. Priviți cele două fotografii alăturate, două cabine telefonice, pe lângă care trec oamenii, oficialitățile, instituțiile, polițiile, în Arad și Gyula.

Dacă asemenea utilități sunt tratate diferit, în cele două orașe, atunci nu mă mir că la Arad nu se poate fotografia o clădire cu fațadă impecabilă. Cabina telefonică arădeană mi-o amintesc și din iarna trecută , coș de gunoi, cu geamuri sparte, pe lângă care trec nepăsători oameni. Trec și aceia ce au sarcină să le îngrijească.

Am semnalat cu mare îngrijorare atâtea  pete și defecțiuni care ne degradează obrazul orașului, și timpul care trece implacabil, este puțin pentru o agentă atât de încărcată. În Gyula am reușit să văd cum sunt rezolvate problemele dificile, grele, și cum au contribuit locuitorii  la eforturile administrației.

Bujor Buda