O sumă uriaşă a fost alocată restaurării zonei protejate a Aradului. În acest ceas, al 12-lea, era şi cazul. Amânarea intervenţiei de restaurare ar fi provocat daune de neimaginat.
S-a început lucrarea, s-a trasat, s-a săpat, au fost fixate cotele, apoi bordurile, pe porţiuni s-a tras partea carosabilă, apoi a venit iarna şi şantierul s-a închis. Vedeta, PREPARANDIA, are acoperişul şi faţada aproape terminată, chiar două ghiulele, trase din Cetate, şi-au reluat locul.
De fapt zona protejată, Aradul acesta special, plin de istorie şi amintiri, arată acum a şantier abandonat (cum este de fapt până la primăvară) ce-şi lasă la vedere toate „secretele”, ca o planşă explicativă de anatomie. Toate se văd, bune şi rele. Pentru cei interesaţi să afle de unde s-a început, cât s-a lucrat, cât mai este, le recomand să facă o plimbare în zonă.
Iată câteva fotografii selecţionate, ce reprezintă nişte „bube” ce ar trebui vindecate. Mă gândesc la renumita –PRAGA VECHE – , zonă turistică ce ar trebui să o luăm drept model.
–COTA ORAŞULUI SISTEMATIZAT. Dacă se respectă , atunci umiditatea nu mai urcă pe pereţii clădirilor, iar aerisirile pivniţelor se ridică deasupra asfaltului. Să eliminăm senzaţia că oraşul vechi se scufundă.
– Oraşul vechi tinde să se depersonalizeze . Multe dintre clădirile vechi au ornamentele rase. Ici şi colo mai găseşti o poartă originală cu ornamente originale.
– Case vechi părăsite, în ruină , curţile pline de bălării şi năpădite de oţetari. În mod obiectiv, cred că acestea nu se vor putea restaura. Ce punem în loc, să nu arate străzile c a o dantură cu dinţii lipsă. După CF, cei de la Primărie sunt obligaţi să se informeze despre actualii proprietari, şi intenţiile lor.
– CABLURILE. Boală generalizată în oraş. Aici unde se sapă, se croiesc străzi şi şosele, din proiect să se prevadă canale pentru cabluri, ce vor deveni o sursă de venit pentru Primărie, prin închirierea spaţiului pentru reţeaua de cabluri. Nu-i o treabă nouă, în Aradul anilor ’30 liniile telefonice , conform legilor locale, au fost trase prin canale speciale.
– CARTIER MONUMENT ISTORIC. Deci să se interzică de la început ramele de plastic şi aparatele de condiţionat pe faţade. La fel conductele de gaz. Să-i dăm aspectul acela – de vechi – care după ziduri, adică care nu-şi etalează confortul ,la zi, după cum fac şi ceilalţi.
Dacă se intervine din timp, se poate şi preîntâmpina derizoriul.
Cred că fotografiile vor complecta explicaţiile mele.
