De mulţi ani clădirea Spitalului ORL, este degradată, urâţită şi mânjită, împotriva tuturor legilor şi a hotărârilor Consiliului Municipal Arad. Se lipesc afişe peste afişe, pe faţada unui edificiu clasificat, monument istoric, devenit şi pericol public, cu ornamentele ce cad. De asemenea , cu o încăpăţânare ieşită din comun, cei în măsură să intervină, nu se implică, contrar prevederii Legii 422/ 2001 , care se referă la monumentele istorice. De asemenea se încalcă hotărâri ale Cons. Municipal.
Asigur că, Aradul nu este un oraş lăsat la periferia legilor, la cheremul celor le încalcă. Avem o instituţie care are în mod special menirea să apere monumentele clasificate, DIRECŢIA pentru CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU. Avem poliţie comunitară neinstruită, nepăsătoare la degradarea clădirilor de patrimoniu. În afară de problemele de circulaţie, la ce altceva se implică?
Dar, lipirea afişelor , mereu şi mereu, pe acelaşi faţade, cu tot riscul, reprezintă, în cele din urmă, un mesaj şi o întrebare. Bine, bine, dar pe ce să le lipim? Şi atunci, cine trebuie să de-a răspunsul?
Răspunsul trebuie să vină din partea Primăriei, prin instalarea unui cilindru pentru afişaj, din acelea ce există în toate oraşele civilizate. Dar există şi în Arad, insuficiente ca număr, chiar pe Bulevardul Revoluţiei. Investiţia se poate acoperi, deoarece fiecare afiş, făcut public, presupune o taxă plătită la Primărie, după un tarif stabilit cu mult timp în urmă.
O clădire cu trecut istoric important pentru Arad, cu faţada degradată, pe care lipim şi afişe, dă senzaţia de clădire de închiriat, părăsită. În mod sigur, cu peste 60 de ani în urmă a aparţinut statului. Astăzi cui aparţine?