Ne cad ornamentele în cap și noi căutăm tichia de mărgăritar

Vila Urban

Vila Urban

Ne cad ornamentele în cap, și fațadele palatelor, pe ambele sensuri ale bulevardului, se prezintă într-o stare deplorabilă, la fel ca multe edificii valoroase, scăpate de la demolare, întâlnite prin cartiere. Și atunci cheltuirea banilor, indiferent de sursă, europeană ori locală, pentru o fântână în mijlocul Mureșului, pare bizară, pare fantezistă, pare o fumigenă, să nu ne vedem mizeria.

Nu vedeți stimați consilieri că problema fațadelor în tot orașul a devenit acută? Mai grav este că fostele fabrici , aducătoare de venituri și locuri de muncă, au fost falimentate după planuri diabolice, apoi vândute și în final demolate. Cumpărătorii, în mare parte străini de oraș, au demolat cu sânge rece, trecând peste istoria noastră, îngropându-ne amintirile și istoria. Au rămas în picioare, porțiuni din fabricile emblematice, ce se vor dărâma singure ne fiind îngrijite. Mai bine să încercăm să concepem proiecte ce să valorifice ce ne-a mai rămas din fosta Fabrică M.A.R.T.A. , Indagrara 1851, ambele monumente istorice, la fel Moara Fraților Neuman. Oare câți consilieri din CLM au încercat să contacteze patronii, pentru a găsi soluții de salvarea porțiunilor cu semnificație istorică din fostele fabrici? Iată câteva dintre prioritățile ce stau înaitea fântânii de pe Mureș. Dacă ne vor restitui Cetatea, cum vom mai reuși să ne salvăm edificiile monument, din ce bani? ; bani care vor curge, fluviu, spre restaurarea ei.

Orașul suferă de boli cronice, care ne degradează imaginea, când, vrând ne vrând, turiștii ne compară cu Europa. Stimați consilieri CLM, încercați să fotografiați părțile (încă) frumoase ale orașului, clădirile, și vă garantez eșecul imaginii artistice. Fotografia este bruiată de cabluri, de conducte de gaz, de cofrete și în fine, de afișe. Mai grav că DVS tolerați ca eșapamentele cazanelor de apartament să iasă prin fațadă spre stradă.

Partea carosabilă a străzilor și bulevardelor, pline de gropi și canale transversale, fac un chin dintr-o plimbare în scop de destinderea a citadinilor. Și mai grav , dacă nu există nici una dintre cele enumerate, capacele de canal sub nivelul carosabilului cu trei-patru degete, ce te iau prin surprindere, iată, ne dovedește că nici meseriași ca lumea nu avem. Pentru remedierea străzilor, trebuie bani, nu glumă.

Credeți că, doar proprietarii clădirilor clasificate, persoane fizice, lasă paragina să le mănânce fațadele? Greșiți! Municipiul și statul au în proprietate, sau tolerează degradarea, priviți clădirea Teatrului Vechi din Piața A. Iancu. Avem mărturia multor premiere naționale și europene prin care Aradul s-a făcut cunoscut în lume. Bunăoară punctul de colectarea apelor menajere Shone, la Burza, ce se degradează accentuat și pentru care, cu proiect plătit de altcineva, nimeni nu se încumetă să-l amenajeze. Nu avem bani! Da? Dar pentru fântâna din apele Mureșului avem? A dispărut , statul a demolat Gara Electrică, mărturia trenului electric , printre primele din Europa. Bani pentru demolare am avut, o demolare perfectă, și pentru a se pierde urma, s-a schimbat și denumirea intersecției: Piața Tricolorului!. Mie ca francofon îmi vine în minte și drapelul francez, altuia filogerman ,steagul german, iar lui Janos. . . și așa mai departe. Parcă în ciudă, arădenilor tot Piața Podgoria le vine în minte. Pentru O machetă a gării , cheltuiala, tot înaintea fântânii ar fi mai necesară.

În final, vă voi prezenta niște fotografii, toate cu situații ce ar merita să fie soluționate înaintea fântânii. Iar la final, chiar, o fântână pe Mureș, ar merge, pentru o plimbare pe faleză, așa, ca divertisment.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.