Pro Urbe Arad » Verde ce se pierde

Scrisoare către parlamentari

Szőke László — Sun, 16 May 2010 08:39:13 +0000

Stimată Doamnă Deputat, Stimate Domnule Deputat

Vă rugăm să nu votați modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 114/2007 în forma propusă de Comisia de administratie publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

OUG 114/2007 prevede interzicerea schimbării destinației spațiilor verzi urbane. Prin modificarea propusă de Comisia de administratie publică, se prevede interzicerea schimbării destinației doar pentru spațiile verzi din registrul spațiilor verzi al localităților. Dar 95-98% din localități nu au întocmit încă registrul spațiilor verzi, deci prevederea este pentru moment goală de conținut.

Prin modificarea prevederilor OUG 114/2007 ne vom întoarce la situația din anii 2005-2007, când mii de hectare de spații verzi urbane s-au pierdut prin construirea în parcuri și pe spațiile verzi dintre blocurile de locuințe.

Amintim că marea majoritate a localitaților din România sunt departe de norma europeană de 26 mp spațiu verde pe cap de locuitor și cu atât mai departe de norma recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Amintim că statisticile arată o dublare a incidenței bolilor respiratorii la copii și a bolilor cardiovasculare la vârstnici în marile orașe din România.

În primăvara anului 2009 au avut loc mai multe dezbateri publice între Comisia de administratie publică, Ministerul Mediului și organizațiile noastre, în urma cărora am ajuns la un compromis rezonabil asupra reglementării spațiilor verzi urbane. Nu înțelegem de ce Comisia de administrație publică propune o soluție care diferă de soluția agreată. Ne exprimăm disponibilitatea de a discuta din nou acest subiect.

Anexa conține detalieri de natură juridică ale argumentelor din prezenta scrisoare.

Cu considerație,

Alianţa Civică
Agenţia de Monitorizare a Presei – Active Watch
Asociaţia ALMA-RO
Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa
Asociaţia Bucureşti
Asociaţia Collage City. Arta. Arhitectură
Asociaţia Culturală Goodartofnoon
Asociaţia EcoAssist
Asociaţia Frontul Negustoresc Obor
Asociația Greenitiative
Asociaţia Investitorilor din Centrul Istoric (AICI)
Asociaţia Komunitas
Asociaţia pentru Arheologie Industrială
Asociaţia pentru Conservarea Ariilor Protejate Biocultural “Salvaţi Vama Veche”
Asociația pentru Dezvoltare Urbană
Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU)
Asociația Pro Democratia – Club Bucuresti
Asociația Pro-Do-Mo
Asociaţia “Pro Urbe” Arad
Asociaţia Rhabillage (Case care Plâng)
Asociaţia RPER – Rencontres du Patrimoine Europe – Roumanie
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul
Asociaţia Salvaţi Dunărea si Delta
Asociaţia Sighisoara Durabilă
Asociația Studenţilor si Doctoranzilor Români din Franţa – ADERF
Asociaţia Terra Ecologica
Asociaţia Zona Drumul Potcoavei
Forumul Civic Românesc
Freedom House Romania
Fundația Academia Civică
Fundaţia Eco-Civica
Fundația Media Art & Social Experiment
Fundaţia Pro Patrimonio
Generaţia Verde
Grupul Arhiterra
Grupul Miliţia Spirituală
Grupul pentru Dezvoltare Locală
Grupul pentru Dialog Social (GDS)
Ordinul Arhitecţilor din Romania – OAR
Societatea Academică din România – SAR
Transparency International
Uniunea Arhitecţilor din Romania – UAR
ViitorPlus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă

Cui aparține?

Bujor Buda — Wed, 05 Aug 2009 19:27:16 +0000

Datoria fată de calitatea vieţii în Arad.

Calitatea aerului nostru, printre altele, constă în conţinutul de oxigen. Mă voi referi la oxigen, componenta esenţială pentru viaţă. Plantele furnizează oxigenul, (chiar şi iarba), consumând bioxidul de carbon.

Rolul ierbii. Întâi alimentează statisticile, respectiv mp suprafaţă verde amenajată revenită pe locuitor. Sub 4,6 mp/loc la noi. Odată amenajat un spaţiu verde, cât de mic, vin edilii şi-l adaugă la statistici. Pentru realizarea covorului verde sunt mobilizate forţe importante şi bani mulţi. Se plantează arbuşti ornamentali valorând peste 15 lei/buc. Se inaugurează, ziarele semnalează evenimentul, politica, ca un şarpe de casă intră pe nesimţite în mijlocul evenimentului. Vedeţi, şi totuşi s-a făcut ceva, spun înmărmuriţi admiratorii.

Spaţiile cu iarbă verde, vie, bucură ochii, apropie civilizaţia, impun ordinea şi curăţenia, mai puţin în Arad, cu excepţii în faţa Primăriei. La Billa de exemplu, arbuştii au fost udaţi la plantare, apoi lăsaţi în plata Domnului. Pagubă în muncă şi bani, toţi s-au uscat. Ca peste tot, mai puţin la Primărie.

Este pe lume o cutumă care guvernează, mai puţin la noi. FAŢĂ DE TOT CE AI CREIAT, COPII, urmaşii tăi, PATRIMONIU, AI SEMĂNAT ORI PLANTAT, ÎŢI ASUMI

IMPLICIT O RESPONSABILITATE. Consecinţele nerespectării acestei cutume sunt de cele mai multe ori groaznice. Ai semănat iarbă, ai plantat un pom ornamental, un nou spaţiu verde ne încântă, excelent, ai îmbunătăţit statistica, dar tu ca edil, ţi-ai asumat o responsabilitate. La noi responsabilitatea este inegală, depinzând de subiectivismele nu-ştiu-cui. Este sigur că tot ce s-a făcut , frumos şi util, a consumat din banii noştri.

Asta la noi, unde vedem cum este, dar la alţii, parcă sunt de pe altă planetă. În Israel, spaţiile verzi urbane amenajate, sunt de un verde crud, strălucesc, şi furnizează oxigenul vieţii. Mă întreb , cum este posibil? Dar să se întrebe şi grădinarul şef, Gospodăria Comunală, Polarisul. Ştiţi că tot Israelul s-a clădit într-un pustiu , cum n-am văzut în România. Apoi Polonia, Slovacia, parcă ar fi şi ele dintr-o lume aparte, cum noi nici nu îndrăznim să visăm. Condiţii de relief, de climă, ca la noi, şi iar nu pot să acord nici o scuză alaiului de responsabili din Arad. Despre urbanism, cerul şi pământul, atunci când şi acestea au suferit ca şi noi, jugul comunist, vina vinelor de pretutindeni, în Estul sălbatic al EU. Ce palate, ce case, ce bijuterii, fără clime, fără cofrete, fără reclame lipite pe frumos, fără câini vagabonzi. Ce spaţii verzi, ca-n rai, până la trotuar, polonezii iubesc iarba, au un cult pentru ea, slovacii, la fel.

NIMIC MAI DEZOLANT, ÎNTR-UN ORAŞ, CA PAJIŞTEA MOARTĂ, SEACĂ, DE CULOARE GALBEN SPRE GRI, ACOPERIND SPAŢII ÎNTINSE ÎN PIEŢE ŞI PARCURI. ARBUŞTI UCIŞI SADIC CU LIPSA APEI. Pentru ce am semănat iarba, pentru ce am plantat arbuştii? Pentru statistici?

Acum am o dorinţă, ca membru al Asoc. Pro Urbe, (poate Dumnezeu să mă ajute), să asist la o şedinţă a Consiliului Municipal din Sanok, din sudul Poloniei, ori din Mako, ori Bratislava, ori Tel-Aviv…, este pe acolo un secret, ce trebuie să-l aflu. Cum îngrijesc ei iarba şi faţadele. Să le prezint fotografii de la BILLA, din Piaţa Spit. Judeţean, din Parcul UTA. Poate ei pot să-mi sugereze idei. Este o minune mare, cu adevărat, când la noi nu se poate interzice parcarea pe spaţiile verzi şi înmulţirea oţetarilor.

Arborele pustiurilor urbane.

Bujor Buda — Sat, 25 Jul 2009 07:26:06 +0000

OŢETARUL.

Acest arbore are carismă.

Să cităm din DEX:

„Arbore cu frunze compuse , alterne, cu flori galbene-verzui şi cu fructe roşii-purpurii ale cărui scoarţă şi frunze, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele la fabricarea oţetului”.

Fiind o explicaţie prea sumară, să complectăm DEX-ul.

Oţetarul are simţuri aparte, vă voi dovedi. Creste doar aparent spontan pe domeniul public ori privat din mediul urban. Oţetaru-i, piază-rea, ca pisica neagră. Unde creşte, acolo se întâmplă ceva rău.

Prezenţa lui prevesteşte nenorociri. Creşte „spontan” acolo unde urmează să apară AUTORIZAŢIA DE DEMOLARE. Bunăoară în curtea fabricii de peste drum de PECO, pe COCORILOR, oţetarii înalţi acoperă nişte ruine ca de după bombardament. Gardul înalt le maschează, nişte pikamere harnice se aud distinct din stradă, iar oţetarii vestesc un eveniment ce se apropie implacabil, ca moartea. În incinta Fabricii de Zahăr veche este plin de oţetari. La fel, în curtea fostei Fabrici de Oţet, fala Vinalcolului de odinioară.

Prezenţa lui dovedeşte că stăpânul locului este leneş. Poate fi şi situaţia când oţetarul apare pe locul, aparent părăsit, nelucrat, stăpânul aşteptând a altă AUTORIZAŢIE, cea de construire. Atunci când stăpânul nu ştie ce-i sapa, ori foarfecele de vie, după doi ani de la apariţie, oţetarul trebuie tăiat cu drujba.

Prezenţa lui dovedeşte bunătatea, ca pâinea caldă, a Primăriei

Bunătatea de a nu se implica şi de a proteja grupurile de oţetari, ce apar pe domeniul public, cu predilecţie în centrul municipiului, spre exemplu în savana Libelula la ieşire de la cinema Dacia. Ce să facă Primăria? Să sape? Să-i taie? Ea n-are asemenea instrumente. Ea are doar chitanţe.

Oţetarii marchează viaductele şi conductele magistrale.

Grădinar şef de am avea, ar putea lua măsuri ca aceştia să crească într-un ritm egal, între arbori, şi la distanţă egală faţă de aceste lucrări de artă. Bunăoară pe Praporgescu la viaduct.

Apar cu anticipaţie, prevestind dispariţia zonelor verzi.

La concurenţă cu pirul, scaieţii, traista ciobanului şi căptălanul, apare la capete de rondouri sufocând nevinovata si delicata iarbă. Iar dacă din secetă, fecale de câini, peturi, chiştoace, mor toate plantele, vă asigur oţetarul rezistă, prosperă. Deci, unde apare oţetarul, sigur, pot să jur, dispare iarba. Oţetarii au făcut, auzi domnule, să dispară Parcul UTA. Mai sunt acolo nişte exemplare viguroase, ce, deja, pot fi folosiţi ca suport pentru minunatele afişe electorale.

În fine, trebuie să termin cu oţetarii, dar nu înainte de a le menţiona câteva particularităţi. Testează vigilenţa proprietarului, fie de grădină, ori de domeniu public, apare perfid, creşte neobservat, creşte iute ca-n poveste, până ce ţine loc de palmier şi intră în evidenţa Agenţiei de Protecţia Mediului, când adio, nu mai ai voie să-l tai. Te prinde şi Garda.

A câştigat competiţia cu PRUNUL, din a cărui fructe se face ţuica, un flagel al societăţii moderne, alcoolismul, din fructele oţetarului se prepară oţetul, zice DEX-ul.

Există o ierarhie printre oţetarii urbani, la Arad, întâiul oţetar din municipiu tronează în curtea Primăriei, pe post de cocotier. Urmează şcoala de oţetari, mlădiţe tinere, din faţa Palatului Justiţiei, jos în parc. Urmează cei de la Libelula, în plin centru, apoi cei istorici de la Fabrica de Zahăr, cei medicinali din curtea Spitalului Judeţean, restul , din păcate, sunt atât de mulţi, câtă frunză şi iarbă…

Deci, să strigăm o lozincă: TRĂIASĂ OŢETARUL, ARBORELE NOSTRU URBAN! Şi , şiiii OCROTIŢI OŢETARII!!!

OŢETARUL.

Acest arbore are carismă.

Să cităm din DEX:

Fiind o explicaţie prea sumară, să complectăm DEX-ul.

Prezenţa lui dovedeşte bunătatea, ca pâinea caldă, a Primăriei

Oţetarii marchează viaductele şi conductele magistrale.

Apar cu anticipaţie, prevestind dispariţia zonelor verzi.

A câştigat competiţia cu PRUNUL, din a cărui fructe se face ţuica, un flagel al societăţii moderne, alcoolismul, din fructele oţetarului se prepară oţetul, zice DEX-ul.

Deci, să strigăm o lozincă: TRĂIASĂ OŢETARUL, ARBORELE NOSTRU URBAN! Şi , şiiii OCROTIŢI OŢETARII!!!

AGONIA ZONELOR VERZI ALE ORAŞULUI ARAD.

Bujor Buda — Fri, 26 Sep 2008 15:19:31 +0000

Mă voi referi la dezastrul provocat de administrarea zonelor verzi din Arad. Suprafaţa spaţiilor cu verdeaţă şi pomi, să nuanţez noţiunea de zonă verde, în ciuda cifrelor şi statisticile prezentate, (toate înduioşător de generoase), se diminuează mereu, metru cu metru, cu motivaţii multe şi neobiective, dar fără nici o scuză.
Cifrele făcute publice, referitoare la situaţia zonelor verzi, în 2006, în Arad, ne situează la coada Europei, notaţi: „suprafaţa de zonă verde/locuitor,mp/loc era de 4,59” în vreme ce suprafaţa ,citez, „a zonelor verzi era de 799.400 mp”. Din aceiaşi sursă, în trimestrul I 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, ne informează că: Suprafaţa totală spaţii verzi, mp. este de 972.066 ,iar suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor este de 5,81. În 2008 se introduce noţiunea de spaţiu verde urban, să nu mai putem ghici dacă este intra ori extravilan, este prelucrat ori nu. Nu-i aşa că problema devine palpitantă?
Confortul nostru citadin, sănătatea, respiraţia, depind, aşadar, de lumea vegetală, de zonele verzi, la fel de importante ca sursele alimentare, şi celelalte componente ale civilizaţiei. Savanţii spun că 4 arbori furnizează oxigenul necesar unui om.
Culmea este că de la 4,59 mp/om/2006, a crescut la 5,81 mp/om/2008, iar în aceşti 2 ani am pierdut o halcă din Pădurice, parcul de la UTA este otrăvit, a dispărut parcul de la Piaţa Sârbescă, albia Mureşului este otăvită cu gunoaie în Micălaca, în amonte de podul CFR, în aval de podul spre Aradul-Nou, spaţiul verde-i o junglă infectă, acolo unde buruienile se răzbună pe Primărie. Iarba şi vegetaţia din scuaruri , din faţa caselor, de la intersecţii, ne este luată bucăţică cu bucăţică de cofretele electrice, aparatele de plata parcării, de diversele barăci şi panouri publicitare.
Pentru a ne lămuri, a afla partea nevăzută a agresiunii asupra tot ce este spaţiu verde, PRO URBE s-a adresat Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) şi în acelaşi timp, Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatului Judeţean Arad (CJAGM).
Am adresat, cu tot respectul, celor două instituţii trei întrebări: Ce s-a petrecut cu Parcul UTA? Care este viitorul zonei Pădurice? Cofretele electrice montate pe spaţiul verde cu autorizaţia 28/din 19 01 2007?
De la APM am aflat, şi ne grăbim să vă informăm că, ne fiind un organ cu atribuţii de control, se găseşte în imposibilitatea de a aplica sancţiuni. Pentru Parcul UTA , nu a eliberat nici un act de reglementare pentru construcţiile de acolo. Parcul UTA fiind domeniul public, administrarea lui intră în competenţa autorităţii publice locale, a Primăriei, într-o formulare directă. Au urmat o înşiruire de legi şi decrete, HG.525/1996 ; Legea 24/2007 ar.10 şi 11 ; Legea 265/2006 ; O.U.G. nr.195/2005 şi în fine O.U.G 114/2007 ;HG 1076/2004, pe care le-am enumerat, să aveţi o imagine despre cadrul legal în care vieţuim, şi care în totalitate ne apără sănătatea. Legi avem multe, spaţiul verde se micşorează.
Despre cofretele din iarbă, APM nu are dreptul de control asupra actelor emise de alte instituţii , respectiv imaculata autorizaţie de construire. Pentru dezastrul din Pădurice APM a emis o fişă tehnică 102/27.06.2007. Este greu să navighezi, uneori chiar imposibil, într-o zonă bântuită de atâtea şi atâtea interese, mai ales când este vorba de spaţiul public.
De la CJAGM am primit răspunsuri tranşante.
Referitor la dezastrul din Pădurice, în urma sesizărilor primite de la cetăţeni, a fost amendată contravenţional Primăria Municipiului Arad, în calitate de administrator al spaţiilor verzi, în baza L 24/2007 şi OUG 114/2007.
Piaţa UTA a fost verificată şi s-a constatat că în parte a fost salubrizată, iar accesul camioanelor va fi interzis prin montarea de stâlpi cu rol de interzicerea accesului. Stâlpi în loc de legi, din care avem în „stoc” suficiente.
Cofretele , care au fost amplasate conform documentaţiilor tehnice şi a AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE 28/19.01.2007 ELIBERATĂ DE PRIMĂRIE. Apoi, ca o scuză, fără să-i pot intui direcţia, citez: -„ Spaţiul verde ocupat este de mici dimensiuni”. Remarca noastră, cofretele răsărite din iarbă sunt ca şi ciupercile. Proiectantul a dovedit slăbiciuni , existând cazuri de montări corecte, anapoda, inconstanţă, rezolvări la voia întâmplării. Chiar, nimeni n-a observat aceste anomalii?
Legat de cele două răspunsuri primite, în care se fac trimiteri la administraţia locală, la Primărie, comentariul nostru este inutil.
Iar dacă – totul rămâne cum au stabilit autorizaţiile –, atunci firul de iarbă şi copacul, ambii semănaţi şi plantaţi de noi, pe aceştia cine-i apără? Dar pe noi cetăţenii , cine ne protejează calitatea vieţii de invazia betoanelor, de călcarea în cauciucuri şi tălpi a spaţiilor verzi, de distrugerea a tot ce am moştenit de la părinţi şi bunici? Eu, bunăoară, n-am văzut cofrete, de nici un fel, în Praga Veche.
Iar dacă este sa căutăm moaşele, aceştia se numesc POLARIS ŞI GCA, în loc de una singură, dualitatea acesta dăunătoare, diluează raspunderea. Nimeni n-a sărit în sus când au rasarit cofretele, nici chiar ARHITECTUL ŞEF ŞI GRĂDINARUL ŞEF.

Către AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD.

Bujor Buda — Tue, 12 Aug 2008 15:27:06 +0000

Constatăm cu îngrijorare starea de permanentă degradare a calităţii vieţii în municipiul nostru. Aerul în Arad devine tot mai poluat, în corelaţie cu creşterea numărului de vehicule aflate în circulaţie, cât şi cu scăderea alarmantă a spaţiilor verzi amenajate. Dacă în 2006 suprafaţa zonelor verzi amenajate, comunicate de Agenţie şi Direcţia Tehnică, era de 32,60 Ha, şi respectiv 4,59 mp/locuitor, astăzi spaţiile verzi au fost treptat diminuate, metru cu metru, iar indicele vital, în consecinţă, diminuat alarmant. Promisiuni cu cifre uriaşe de spaţiu verde, ce o să crească văzând cu ochii, adunând la puţinul ce-l avem în oraş, păşunile din partea de sud, nu vor diminua eficient poluarea din centrul oraşului.
Consiliul director al Asociaţiei, întrunit recent, a dispus preşedintelui să se adreseze dumneavoastră, în calitate de protector al mediului, dar şi ca instituţie ce avizează toate intervenţiile asupra spaţiului verde. Noi intenţionăm să găsim soluţii imediate de stopare a declinului, dar, şi, să informăm societatea civilă cât este distanţa până la UE.
Aşadar , avem onoarea de a vă adresăm următoarele întrebări:
-Spaţiul verde, cunoscut drept Parcul UTA, domeniu public, arată jalnic, buruieni şi gunoaie, plăci de beton, toate de un aspect grotesc. Are mai puţină importanţă cine-l stăpâneşte, iar din cele cunoscute, un cetăţean nu are voie să taie un copac din oraş fără aprobare din partea Agenţiei. Sub copaci sunt parcate tiruri, ce poluează solul cu uleiurile ce se scurg, poluează fonic, poluează aerul.
Întrebarea pe care o adresăm dumneavoastră se referă la contribuţia Agenţiei la desfiinţarea acestei, foarte utile, oaze de verdeaţă, loc de odihnă şi spaţiu de joacă pentru copii din zonă?
- Primăria municipiului a eliberat autorizaţia de construire/desfiinţare nr.28 /19.01.2007 ce autorizează, citez : REABILITAREA LES JT MUN ARAD ETAPA I-A. Beneficiar ENEL ELECTRICA BANAT, constructor SC. ELECTRICA SRL din Arad. Termen de execuţie 19.01.2007 , 19.01.2008.
Pe scurt, reabilitarea prevede înlocuirea reţelei vechi şi montarea unor cofrete electrice la fiecare consumator.
- Întrebarea noastră se referă la: Aţi luat cunoştinţă de condiţiile de autorizare? Cofretele se montează pe spaţiul verde în majoritatea cazurilor, chiar lângă aparatele de taxarea parcării. Montarea prevede o fundaţie de beton şi brâu de beton în jurul cutiei. Conform Legii de funcţionare a Agenţiei, trebuie să interveniţi?
Toate aceste cazuri de abuz civic sunt ilustrate în anexă.
Motivaţiile Dumneavoastră la cele relatate, vor fi aduse la cunoştinţa arădenilor, evenimente reprobabile petrecându-se mereu, în detrimentul unei vieţi civilizate în Arad. Faptul că Păduricea a fost măcelărită sub ochii Dumneavoastră, se poate motiva în fel şi chip, dar în nici un caz scuza.
Primiţi Vă rugăm asigurarea deplinei noastre consideraţiuni.

Asociaţia PRO URBE ARAD.
Preşedinte Bujor Buda

Arad la 12 aug. 2008

Pactul pentru Bucureşti

Szőke László — Fri, 25 Jul 2008 16:13:38 +0000

Reprezentanţii celor 50 de ONG-uri semnatare ale PACTULUI PENTRU BUCUREŞTI (inclusiv Pro Urbe Arad) doresc ca, împreună cu fiecare dintre dumneavoastră, să ceară viitorilor consilieri locali să asume cerinţele societăţii civile, prin Hotarâre de Consiliu Local

Avem spaţiu verde peste media europeană

Szőke László — Sat, 01 Mar 2008 09:05:41 +0000

Cel puţin aşa susţin cei care ne conduc. Poate că au dreptate doar că din satelit nu se vede. Minte Google?

Acum o lună primăria a informat garda de mediu că sunt 6,3 metri pătraţi de verdeaţă pe capul meu şi că in 2010 vor fi 10. Cam puţin faţă de 26, cât cere UE. Şi atunci a venit sclipirea în mintea alesului: pădurea Ceala să fie în intravilan. Că asta nu va schimba cu nimic aerul din oraş, nu contează. Pe hârtie e bine.

Eu am o idee şi mai bună: să extindem intravilanul Aradului până dincolo de Mariahilf. Cam păna la Schönbrunn. Aşa poate concitadinii mei de pe Ringstraße mă vor ajută să aleg altfel de oameni în fruntea urbei, că eu cu orizontul meu limitat de crescătoria de porci de la Ceala şi bariera de la Glogovăţ, nu am reuşit mai mult.

În imaginile de mai jos vă prezint oraşe de dimensiunea Aradului, văzute de Google Earth. Am accentuat culoarea verde ca să fie mai uşor vizibile zonele cu vegetaţie. În cazul oraşului York nu avea sens această modificare, oraşul este verde în întregime. Novi Sad nu este în UE, pe ei nu îi obligă nimeni să fie aşa verzi. De ce or fi plantat atâţia copaci?